Ziua de 19 februarie a fost declarată, potrivit Legii nr. 305/2015, sărbătoare națională „Ziua Brâncuși”.
În 19 februarie 2022, sub restricțiile pandemiei Covid-19, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”, filiala Municipiului Bucureşti, l-a omagiat pe Constantin Brâncuși, sculptorul sufletului românesc, la statuia acestuia din Parcul Herăstrău, realizată de sculptorul Ion Irimescu.
La eveniment au participat membrii asociației, colonel (r) Eugen Lazăr, prim-vicepreședintele Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, filiala București, generalul de brigadă (r) Grigore Buciu, prim-vicepreședintele Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, flautistul Nicolae Maxim, de la Filarmonica George Enescu, scriitoarea Elena Armenescu, scriitoarea Mariana Duțu-Vlaicu, pictorița Ecaterina Mihai, profesor Raluca Dima, profesor Oana Maria Poenaru, Anton Gurău, Pavel Mircea, Gabriela Ciulinaru, elevele Anastasia Poenaru și Natalia Poenaru, elevii Cercului Cultul Eroilor „Viilor”, Gabriela Anghel, Dumitrache Mihai, Andrei Cristian Cojocaruși fotograful Roza Zah.
În cuvântul de deschidere a ceremoniei, domnul general de brigadă (r) Grigore Buciu a punctat semnificația acestei sărbători naționale, legată implicit de numele lui Constantin Brâncuși, prezentând date despre locurile natale, amintirile și viața cotidiană a sculptorului, vorbind cu mare emoție despre relația lui Brâncuși cu natura, subliniind dragostea pentru valorile autentice, acesta deslușind de mic limbajul pietrei, al lemnului, al viețuitoarelor si al văzduhului, căutând mereu esențialul, afirmând că în momentul când ajungi la esență, de fapt ajungi la simplitate, remarcând, în final, caracteristica sufletului religios al artistului, care credea în câteva valori fundamentale.
Constantin Brâncuși a învățat fluierul și cavalul, confecționându-și singur instrumentele tradiționale de muzică pastorală, cu care le cânta musafirilor exotici. Cânta și în corul bisericii ortodoxe din Paris, repartizat pentru tenori, fiind interesat de folclorul muzical. Avea un patefon și o colecție de două mii de discuri cu muzică populară din lumea întreagă.
Flautistul Nicolae Maxim de la Filarmonica George Enescu a interpretat la flaut melodiile de ”Doină și joc”, de Tiberiu Brediceanu și ”Cadență”, de Sabin Păutza, aducând un omagiu sculptorului Constantin Brâncuși.
Despre prietenia lui Constantin Brâncuși cu Erik Satie a vorbit pictorița Ecaterina Mihai. Sculptura în lemn “Socrate”, este o formă de recunoștință pentru prietenul său, Erik Satie, pe care îl numea Socrate, datorită înțelepciunii sale.
Eleva Poenaru Natalia (10 ani) a interpretat cu mare emoție, la vioară, ”Menuet” de Johann Sebastian Bach, fiind prima dată când cânta în public. A fost susținută de sora geamănă Poenaru Anastasia.
Doamna Lucreția Nechifor a prezentat portretul sculptorului, văzut de cei care l-au cunoscut, a citit din aforismele lui Brâncuși, atât de profunde, fragmente din relatările sculptorului despre viața sa: ” Eu am fost întotdeauna un prince-paysan”, „Dacă eşti contestat astăzi , nu este nimic ; când vei fi înţeles vei rămâne !…” și a recomandat cărțile: ”Mărturii despre Brâncuși” de Petru Cormănescu, V.G. Paleolog ”Tinerețea lui Brâncuși”, Petre Pandrea ”Brâncuși. Amintiri și exegeze”, Constantin Zărnescu, ”Aforismele și textele lui Brâncuși”.
Scriitoarea Elena Armenescu a recitat poeziile: ”Mistica poetică” și ”Artistul” din volumele ”Joc Tainic” și ”Dictatura iubirii”.
D-nul plt. adj. pr. (r) Gurău Anton a recitat o poezie personală, dedicată sculptorului Constantin Brâncuși. Poeta Sarah DeJar a recitat poezia ”Veșnicie”.
Eleva Gabriela Anghel a prezentat călătoria mitică, ajunsă legendară, pe jos, până la Paris a lui Constantin Brâncuși. Un material despre copilăria și adolescența lui Constantin Brâncuși, subliniind trăsăturile de caracter dobândite în familie, prin educație, primii pași spre școală, efortul artistului de a-și îndeplini visul.
Elevul Dumitrescu Mihai a vorbit despre ”Măiastra lui Brâncuși”, pasărea din folclorul românesc, o pasăre deosebită, miraculoasă, de proporții neobișnuite, luminând ca soarele ori ca focul și având un viers minunat. Între 1910 și 1944, Brâncuși a creat, perin arata sa, 29 de pasări, căutând să exprime esența zborului, care pentru el simbolizează ascensiunea către spiritualitate.
Elevul Cojocaru Andrei Cristian a prezentat Ansamblul monumental de la Tg. Jiu (Masă tăcerii, Coloana Infinitului și Poartă Sărutului) construit în memoria soldaților căzuți în Primul Război Mondial.
Toți cei prezenți la activitate au primit pliante cu informații despre însemnătatea zilei, iar, în final, au depus flori la statuia marelui sculptor.
În cele două ceasuri ale acțiunii culturale, s-a prezentat imaginea celui mai iubit si apreciat sculptor, cioplitorul de suflet al neamului românesc. Dumnezeu l-a ales să ne reprezinte în chipul cel mai pur al frumuseții sufletului nostru românesc. Brâncuși nu a plecat din țară ca să uite de sine, ci ca să își poată aminti contururile identității, nesfârșite punți ale dorului. Brâncuși a făcut din tăcerile pietrei, bătăi de inimă!
Lucreția Nechifor, vicepreședinte al Asociației Naționale Cultul Eroilor Regina Maria Filiala București
BIROUL EXECUTIV CENTRAL AL ASOCIAȚIEI NAȚIONALE CULTUL EROILOR ”REGINA MARIA”