Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” lansează ediţia a VII-a a Premiilor anuale acordate celor mai bune lucrări având ca domeniu de cercetare participarea armatei române pe câmpurile de luptă ale războaielor din 1877-1878; 1913; 1916-1919; 1941-1945 (analize ale unor bătălii; memorialistică de război, biografii ale unor personalităţi militare; soarta prizonierilor de război; militari dispăruţi pe front; monografii ale unor opere comemorative de război sau ale unor unităţi combatante – batalioane, regimente, brigăzi, divizii, nave de luptă etc.).

La această ediţie vor fi acordate trei premii:

• Marele Premiu „Comandor Virgil Alexandru Dragalina”, în valoare de 1000 de dolari SUA;
• Premiul „Sublocotenent Ioan R. Marinescu”, în valoare de 500 de dolari SUA;
• Premiul „Căpitan aviator Alexandru Manoliu”, în valoare de 500 de dolari SUA.

Condiţii de premiere:

1. Sunt considerate eligibile pentru a fi premiate lucrările de autor (colectiv) în limba română editate în anul 2020.
2. În evaluarea volumelor propuse pentru concurs, membrii juriului vor ţine seama de următoarele criterii: valoarea ştiinţifică; noutatea temei; originalitatea conţinutului, analizei şi interpretării datelor de arhivă; stilul de redactare; aparatul critic; prezentarea grafică.
3. Nu vor fi luate în consideraţie lucrările reeditate sau cele de ficţiune.
4. Volumele câştigătoare vor fi stabilite de un juriu a cărui componenţă va fi aprobată prin decizia Biroului Executiv Central al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”.
5. În cazul în care vor fi mai multe lucrări cu acelaşi număr de puncte, departajarea se va face în funcţie de punctajul obţinut la criteriul valoare ştiinţifică.
6. Lucrările (cel puţin două exemplare) propuse pentru concurs se trimit prin poştă sau curier, în plic închis, cu menţiunea Premiile ANCERM, pe adresa: Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”, Ion Mihalache nr. 124-126, Sector 1, Bucureşti, Cod poştal: 011203.
7. Termenul limită de depunere a lucrărilor (cărţilor): 31 decembrie 2020.
8. Orice autor are dreptul să participe la cel mult trei ediţii ale concursului, indiferent dacă a câtigat sau nu vreun premiu.

Premiile vor fi înmânate la începutul anului 2021.

Biroul Executiv Central al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”

În condițiile impuse de starea de urgenţă, Gala Premiilor Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, Ediţia a VI-a, 2019, a fost amânată la o dată care va fi comunicată din vreme.

Pentru toţi cei familiarizaţi, cât de cât, cu activitatea asociaţiei noastre şi mai ales pentru observatorii culturali, precum şi istoricii şi tinerii cercetători care urmăresc acest concurs – lansat în anul 2014 – este cu neputinţă să nu fi remarcat amploarea crescândă a acestuia, de la an la an, numărul, diversitatea şi seriozitatea lucrărilor trimise spre jurizare. O participare, pe cât de respectabilă pe atât de măgulitoare pentru asociaţia noastră, care impune o responsabilitate mai adâncă din partea membrilor Juriului, o responsabilitate care de fapt  ne priveşte pe noi toţi, pentru că prin această competiţie a valorilor s-a născut o nouă instituţie spirituală: Gala Premiilor ANCERM! O instituţie modernă, deschisă şi tânără, menită să încurajeze cunoaşterea, destinul  şi cultul  eroului soldat român dintotdeauna.

La ediţia a VI-a, pe adresa concursului, au sosit 15 lucrări.

Juriul – format din prof. univ. dr. Ioan Scurtu, general maior (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe (preşedintele ANCERM şi preşedintele Juriului), prof. univ. dr. Petre Otu, prof. univ. dr. Alexandru Oşca, şi general de brigadă (r) Grigore Buciu – a decis să acorde următoarele premii:

Marele Premiu „Comandor Virgil Alexandru Dragalina”, în valoare de 1000 dolari SUA: Dumitru Preda, Sub semnul Marii Uniri. Campaniile Armatei Române pentru Întregirea Ţării 1916-1920, Editura Academiei Române, Editura Militară, Bucureşti, 2019.

Premiul „Sublocotenent Ioan R. Marinescu”, în valoare de 500 dolari SUA: Valeriu Nicolescu, Marius-Adrian Nicoară, Alexandru Tudose, Luminiţa Giurgiu, Biserica şi Cimitirul Eroilor din Buzău, Monografia unui lăcaş al identităţii naţionale a românilor, Editura Alpha MDN, Buzău, 2019.

Premiul „Căpitan Alexandru Manoliu”, în valoare de 500 dolari SUA: Viorel Domenico, Generalul Cinema, Editura Noi Media Print, Bucureşti, 2019.

Pentru prima dată, la această ediţie se va acorda şi câte o medalie cu efigia titularului de premiu: Comandor Virgil Alexandru Dragalina, căpitan Alexandru Manoliu şi sublocotenent Ioan R. Marinescu.

Felicitări câştigătorilor Ediţiei a VI-a şi tuturor celor care au pus suflet şi pasiune în organizarea şi desfăşurarea acestui eveniment cultural. Mulţumiri sponsorilor concursului – doamnelor Opritsa Popa Dragalina, Irina Nelson, familiei dr. Cornel şi Nina Dumitriu, din Statele Unite, şi familiei Radu Manoliu, din Olanda – pentru sprijinul generos cu care ne-au ieşit în cale de-a lungul anilor şi pentru eforturile financiare  în instituirea acestui eveniment prestigios, pe drept numit Gala Premiilor A.N.C.E.  ~Regina Maria~.

Biroul Executiv Central al Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria”

Virgil Alexandru Dragalina, Bătălia de la Jiu, Compania ~DAN PURIC~, Bucureşti, 2020!

La începutul acestui an, la Editura Compania ~DAN PURIC`, a apărut o carte dedicată luptelor de la Jiu din toamna anului 1916. O ediţie îngrijită de colonelul Dumitru ROMAN, cu un Cuvânt înainte de Dan PURIC şi o Prefaţă semnată de către Petre OTU.

Este o carte polemică, scrisă pe baza documentelor de arhivă şi a mărturiilor combatanţilor, care aduce în discuţie, după o sută de ani, una dintre cele mai importante victorii din prima campanie a Armatei române în Războiul pentru Întregirea României.

Citez din prefaţa istoricului Petre OTU: „Lucrarea acreditează ideea, larg împărtăşită în epocă şi în istoriografie, potrivit căreia la baza victoriei din prima bătălie de la Jiu a stat planul gândit de generalul Ioan Dragalina, înainte de rănirea sa. În acelaşi timp, cartea are o notă polemică accentuată, Virgil Alexandru Dragalina, dând credit absolut relatărilor lui Nicolae Pătrăşcoiu şi Iancu Ghenescu, autori ai unor remarcabile fapte de eroism. El îi acuză pe generalii Mihai Obogeanu şi Ion Anastasiu, dar şi pe alţi ofiţeri de rang înalt, că au depus, în perioada interbelică, la Serviciul Istoric o serie de documente care mistificau realitatea.  Printr-un astfel de procedeu ei au trecut sub tăcere momentele delicate, deciziile şi ordinele eronate pe care le-au dat, laşităţile de care s-au făcut vinovaţi în timpul durelor confruntări… Cartea lui Virgil Alexandru Dragalina, fiul generalului erou Ioan Dragalina, vine să adauge o nouă filă la dezbaterea în jurul victoriei de la Jiu, care durează de peste un secol.” (D.R.)

Biroul Executiv Central al Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria”

În data de 30.01.2020 s-a desfășurat prima ședință, din acest an, a Biroului Executiv Central al Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria”, la sediul structurii din București.

Pe  durata activității au fost prezentate informări, s-au analizat/aprobat documente și acțiuni viitoare, au fost dezbătute stări de fapt de interes general: bilanțul și execuția bugetului de venituri și cheltuieli/2019, bugetul de venituri și cheltuieli/2020, acordarea Emblemei de onoare a Asociației (conform criteriilor și cerințelor standard aprobate)  cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, încheierea de noi protocoale de colaborare cu Agenția de Informații Geospațiale a Apărării și cu Arhivele militare naționale, premiile A.N.C.E.”R.M.” 2019, stadiul pregătirii adunărilor generale alr filialelor, aderarea la Forumul asociațiilor și fundațiilor care activează în domeniul apărării, Planul de Măsuri al M.Ap.N. privind cooperarea cu structurile asociative din domeniul apărării.

Cu acest prilej, au fost înmânate Emblemele de onoare, acordate cu ocazia Zile Naționale 2019, persoanelor  care nu au putut fi prezente la ceremonia din decembrie, anul trecut:

• col. (r) CUJBA PETREA, vicepreședinte al  filialei Prahova;
• col. (r) ing. PARASCHIVAN VALERIAN, președinte al filialei Galați.

Președinte de onoare al Asociației, domnul gl. bg. (rtr.) Petre STOICA a realizat și donat Asociației prima pictură cu tematică dedicată Cultului Eroilor, pentru realizarea muzeului A.N.C.E.”R.M.”

Biroul Executiv Central al Ascoațiaie Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria”.

Vineri, 24 ianuarie 2020, o delegație a Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria”, compusă din reprezentanții Biroului Executiv Central și ai Cercului ”Cultul Eroilor” din cadrul Colegiului Liceal ”Viilor”, au depus o coroană de flori la monumentul domnitorului Aleaxandru Ioan CUZA, din București!

La mulți ani România Unită!

Biroul Executiv Central al Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria”.

La 24 ianuarie 2020, românii de pretutindeni sărbătorim 161 de ani de la Unirea Principatelor Române, Moldova și Țara Romnească, act ireversibil, sub domnia unitară a colonelului Alexandru Ioan CUZA. Evenimentul reprezintă o sărbătoare a statalității românești, România fiind, astăzi, membră cu drepturi depline a comunității europene și a celei mai mari și mai puternice alianțe militare care a existat vreodată.

Mica Unire, primul pas către statul național unitar român și fundamentul realizării României Mari și a devenirii europene a României, a confirmat cursul spre modernitate a țării, prin reformele inițiate de către Alexandru Ioan CUZA, în domenii precum educaţia, administraţia, apărarea naţională și agricultura.

Prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească s-a format un stat unitar care a adoptat numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu o singură Adunare şi un singur Guvern.

Generaţia de intelectuali patrioţi și mari unioniști care a realizat Unirea din 1859,  Mihail Kogălniceanu, I.C. Brătianu, Al. I. Cuza, Vasile Alecsandri, Costache Negri, a putut impune ideile de unitate, libertate şi fraternitate născute de Revoluţia franceză de la 1789, pentru care mulţi dintre ei luptaseră pe baricadele revoluţiilor de la 1848 din Europa și a avut intuiţia diplomatică de a alege momentul cel mai bun pentru proclamarea Unirii Principatelor Române, Obiectivul fundamental al românilor, ”Unirea Moldovei şi Ţării Româneşti într-un singur stat neatârnat românesc”.

Pentru a cinsti evenimentul, reprezentanții Biroul Executiv Central al Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria”, alături de reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale și ai altor instituții ale administrației publice centrale și locale, vor depune o coroană de flori la monumentul domnitorului Alexandru Ioan CUZA, din Dealul Mitropoliei, București!

      REPERE ISTORICE:

• la mijlocul secolului al XIX-lea, soarta Principatelor Ţării Româneşti şi Moldovei se afla în mâinile Imperiului Otoman şi ale Rusiei Ţariste, care se opuneau unirii lor;
• 24 mai 1848, Braşov: adoptarea programului-legământ ”Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei”;
• primăvara anului 1849 Imperiul Otoman şi Rusia Ţaristă au încheiat la Balta-Liman o convenţie care afecta grav suveranitatea Principatelor, prin numirea domnitorilor ţărilor româneşti direct de sultan, cu acordul Rusiei Ţariste, consideraţi înalţi funcţionari ai Imperiului Otoman. În Moldova a fost înscăunat Grigore Alexandru Ghica, iar in Ţara Românească Barbu Ştirbei;
• 1853: războiul Crimeii: ambii domnitori şi-au pierd scaunul domniei când trupele ruseşti au ocupat Principatele, fiind urmate, după retragerea lor, de cele habsburgice şi otomane;
• 30 martie 1856, Tratatul de la Paris, încheiat cu înfrângerea Imperiului Ţarist:
• Protectoratul Imperiului Rus era înlăturat, iar Principatele urmau să beneficieze de garanţia colectivă a Marilor Puteri, se păstra suzeranitatea otomană, dar se garanta independenţa administrativă, erau realipite Moldovei judeţele Cahul, Bolgrad şi Ismail;
• constituirea Divanurilor Ad-hoc, în care urmau să fie prezenţi, pentru prima dată şi ţărani, alături de reprezentanţi ai Bisericii, ai marii boierimi şi ai burgheziei, chemați să se pronunţe în problema Unirii;
• în locul celor doi domnitori au fost numiți caimacani;

• Comitetele Unirii, formate din rândurile intelectualilor patrioţi moldoveni şi munteni reîntorși acasă din Europa;
• 1858: Marile Puteri europene acceptau, prin Convenţia de la Paris, uniunea între cele două ţări, cu instituţii proprii, dar cu armată şi Curte de Justiţie comune şi cu o Comisie Centrală la Focşani, care urma să facă legi de interes comun;
• un singur domn, un stat unitar: colonelul Alexandru Ioan CUZA a fost ales domnitor succesiv: la 5 ianuarie 1859, în Moldova şi la 24 ianuarie 1859, în Ţara Românească. Prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească s-a format un stat unitar care a adoptat numele de România, cu Capitala la Bucureşti, cu o singură Adunare şi un singur Guvern. Era primul pas pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. Mihail Kogalniceanu afirma în discursul adresat domnitorului după alegere:

„Alegându-te pe tine domn… am voit să arătăm lumei aceea ce toată ţara doreşte: la legi noi, om nou… Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrarul! Fă ca legea să fie tare, iar tu, Maria Ta, ca domn, fii bun, fii blând; fii bun mai ales cu aceia pentru care mai toţi domnii trecuţi au fost nepasători sau răi. Nu uita că dacă cincizeci de deputati te-au ales domn, însă ai să domneşti peste două milioane de oameni!”

–          Principatele române au trecut din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene:

• 1861, Conferinţa de la Constantinopol: recunoașterea deplină a Unirii, când Înalta Poartă a renunţat la toate condiţiile pe care le solicitase anterior. Austria, în schimb, era dispusă să recunoască Unirea doar pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza;
• 1862: CUZA a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică;
• 1866: unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România;

24 ianuarie 1859 – 11 februarie 1866, domnia și reformele lui Alexandru Ioan CUZA, care au pus bazele dezvoltării moderne a României:

• organizarea Armatei naţionale moderne.
• reforma fiscală în 1861, prin care se instituia impozitul personal şi cel funciar;
• secularizarea averilor mănăstireşti în 1863, cu scopul de a trece în proprietatea statului marile averi ale bisericilor si mănăstirilor;
• legea rurala din 1864, prin care au fost împroprietătiţi peste 400 de mii de ţărani şi alţi 60 de mii au primit locuri de casă si grădini; reforma agrară a desfiinţat servituţile şi relaţiile feudale şi a reprezentat unul din cele mai însemnate momente din istoria României modern;
• reforma justiţiei, fiind concepute o nouă lege electorală, Codul Civil şi Codul Penal inspirat de legislaţia franceză;
• învăţământul primar a devenit obligatoriu şi s-au înfiinţat Universitatea de la Iaşi în 1860, cea din Bucureşti în 1864.
• noaptea din 10 spre 11 februarie 1866: Alexandru Ioan Cuza a fost forţat de complotiştii din „monstruoasa coaliţie” să renunţe la tron în. La finalul zilei, domnitorul a fost obligat să părăsească ţara. Avea să moară în Germania, la 15 mai 1873, la doar 53 de ani.

Surse:

• Istoria poporului român, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1970;
• Adăniloaie Nichita, Petric Aron, Unirea Principatelor Române, Editura Politică, Bucureşti, 1966;
• Netea, Vasile, Spre unitatea statală a poporului român, Bucureşti, Editura Ş̦tiinţ̦ifică şi Enciclopedică, 1979;
• Suciu, Dumitru, Monarhia şi făurirea României Mari, Bucureşti, Editura Albatros, 1997, ISBN 973-24-0420-5

În semn de profundă recunoștință și prețuire națiunii române care a înfăptuit MICA UNIRE, BIROUL EXECUTIV CENTRAL al ASOCIAȚIEI NAȚIONALE CULTUL EROILOR ”REGINA MARIA” transmite:                                                                                                                      LA MULȚI ANI ROMÂNIA UNITĂ!

LA MULTI ANI ȘI SĂNĂTATE TUTUROR ROMÂNILOR, în unire prin sânge şi tradiţii, solidaritate, pace, prosperitate, siguranţă, echitate, demnitate și curaj!

 BIROUL EXECUTIV CENTRAL AL ASOCIAȚIEI NAȚIONALE CULTUL EROILOR ”REGINA MARIA”

În fiecare an, la 15 ianuarie este marcată Ziua Culturii Naţionale, data fiind aleasă în semn de omagiu faţă de poetul naţional al românilor, Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850-15 iunie 1889). Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, și președintele României a semnat, la 6 decembrie 2010, Decretul pentru promulgarea Legii nr. 238 din 7 decembrie 2010 privind declararea zilei de 15 ianuarie – Ziua Culturii Naţionale.

Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. Astfel, în Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Şi autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.

Cu ocazia comemorării a 170 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu și aniversării Zilei Culturii Naționale a României, la 15 ianuarie 2020, fililalele din întreaga țară ale Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria” au organizat și participat la numeroase  manifestări dedicate evenimentului: simpozioane, comunicări științifice, expoziții, spectacole de poezie, proză și muzică.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. A fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, considerat de criticii literari drept cel mai important poet din literatura română. Opera sa poetică a fost influenţată de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, dar şi de teoriile semnate de Arthur Schopenhauer, de Immanuel Kant ori de Hegel. Este considerat de către cititorii români drept cel mai important poet al literaturii române.

A fost membru activ în societatea ”Junimea” şi a lucrat ca redactor la ziarul „Timpul”. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena, apoi la Berlin. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu – reunite în 46 de volume ce cuprind aproximativ 14.000 de file – au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinţa din 25 ianuarie 1902. Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la doar 39 de ani, la Bucureşti, iar în 17 iunie a fost înmormântat la cimitirul Bellu. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române/

NOTE BIOGRAFICE:

Data și locul nașterii oficial acceptate:  15 ianuarie 1850, în Botoșani. Eminovici Mihai era al șaptelea din cei unsprezece copii ai micului boier Eminovici Gheorghe și ai Ralucăi Eminovici, născută Jurașcu.

DEBUTUL LITERAR: 1866, în revista ”Familia” a lui Iosif Vulcan, cel care l-a convins să-si schimne numele în Eminescu, nume sub care a trăit și creat în literatură și jurnalism.

VIAȚA:

1866-1869: a călătorit în Transilvania și a cunoscut realitatea românească;

1867: s-a angajat ca sufleur și copist în trupa lui Iorgu Caragiale, ulterior trecând  la Teatrul Național București, unde l-a cunoscut pe I.L. Caragiale. A publicat proză, poezie și a realizat traduceri;

1869-1872: a colaborat la publicația ”Convorbiri literare” și a fost student ”auditor extraordinar” la Viena, la facultățile de filosofie și drept, perioadă în care i-a cunoscut pe Ioan Slavici și Veronica Micle;

1872-1874: a fost student ”extraordinar” la filosofie la Berlin, cu o bursă acordată de cenaclul ”Junimea”, fără a se prezenta la examene;

1874: este numit director la Biblioteca Centrală din Iași și predă logică la Institutul Academic;

1875: rămas fără slujbă, s-a angajat corector și redactor al părții neoficiale de la ”Curierul de Iași”, relizând diferite rubrici, fără semnătură. Concomintent a participat la ședințele ”Junimii”, unde l-a introdus pe Ion Creangă și s-a îndrăgostit de Veronica Micle;

1877-1880: activează ca jurnalist în cadrul publicației ”Timpul” din București, devenind  redactor- șef al ziarului. Publică marile poeme ” Luceafărul ” și ”Scrisorile”. În 1879, Veronica Micle sosește in București, iar cei doi își fac planuri de căsătorie (după moarte lui Ștefan Micle), planuri la care Eminescu a renunțat în anul 1880;

1883-1884: este internat în spital cu diagnosticul ”manie acută”. Potrivit mai multor specialiști, Eminescu suferea de ”psihoză maniaco-depresivă”. Ulterior a fost internat la un sanatoriu din Viena. În 1884 a fost internat la spitalul ”Sfântul Spridon” din Iași;

MOARTEA: Eminescu a murit la data de 15 iunie 1889, la sanatoriul Șuțu din București.

1948: ales, post–mortem, membru al Academiei Române.

OPERA: vastă și impresionantă, cuprinzând poezie, piese de teatru, încercări beletristice, jurnalism și traduceri din limbi străine. Opera poetică romantică a fost influențată de sistemele filosofice ale vremii, de filosofia antică și de teoriile filosofice ale lui Schopnehauer și Kant.

INEDIT:

• ”Luceafărul” este considerat cel mai lung poem de dragoste, conform ”World Records Academy”;
• din 2019, opera lui Mihai Eminescu a devenit aplicație pentru telefonul mobil, cu sprijinul Academiei Române;
• îi plăcea să joace fotbal (conform lui Teodor V. Ștefanelli, coleg de liceu al lui Eminescu, ”Amintiri despre Eminescu”);
• nu-i plăcea matematica (Academician George Călinescu, ”Viața lui Eminescu”);
• obișnuia să prindă șerpi, cu care și speria tatăl;
• a cunoscut sărăcia, fiind nevoit să-i ceară bani de transport lui Ioan Slavici pentru a veni la București să lucreze la publicația ”Timpul”;
• ”Pe lângă plopii fără soț” a fost inspirată din realitatea de pe strada Cleopatrei Lecca Poenaru, de care era îndrăgostit;
• după moarte, au fost găsite două poezii în buzunarul hainei sale;
• în anul 2000, asteroidul 9495 a fost denumit asteroidul Mihai Eminescu.

”A FI PATRIOT NU ESTE UN MERIT, ESTE O DATORIE SFÂNTĂ”

 Biroul Executiv Central al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”

Luni, 30 decembrie 2019, domnul general-maior (r) prof. univ. dr. Visarion NEAGOE, preşedintele Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria” și domnul col. (rtr) Gheorghe MATEESCU, vicepreședinte, au participat la întâlnirea de informare a conducerii Ministerului Apărării Naționale, cu structurile asociative din domeniul apărării, la care au participat domnul Nicolae – Ionel CIUCĂ, ministrul apărării naționale, domnul general-locotenent Daniel PETRESCU, șeful Statului Major al Apărării, doamna Simona COJOCARU, secretar de stat și șef al Departamentului pentru Politica de Apărare, Planificare și Relații Internaționale, precum și reprezentanți ai structurilor cu responsabilități în domeniu.

Cu acest prilej, reprezentanții A.N.C.E.”Regina Maria” au prezentat și susținut acțiunile asociației desfășurate pentru cinstirea memoriei eroilor români, în sprijinul Ministerului Apărării Național,  precum și nevoile de sprijin pentru dezvoltarea cooperării bilaterale.

În cuvântul său, ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat faptul că este necesar un dialog susținut și coerent, Ministerul Apărării Naționale fiind implicat activ în soluționarea problemelor semnalate de structurile asociative ale cadrelor militare în rezervă și în retragere.
„Abordarea aceleiași problematici de către un număr foarte mare de asociații scade eficiența demersului, lipsa consensului în stabilirea temelor prioritare și a cursurilor de acțiune aferente făcând și mai dificil procesul de rezolvare al acestora. Am încurajat și susțin organizarea mediului asociativ într-un forum care să abordeze problemele unitar, pe proiecte, și care să poată veni cu soluții și propuneri care să rezolve și aspectele de inechitate apărute între cadrele militare în rezervă și în retragere”, a susținut ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

În urma discuțiilor consultative, ministrul apărării naționale Nicolae-Ionel Ciucă a dispus ca, până la data de 15 ianuarie 2020, să fie definitivat Planului de măsuri pe anul 2020 cu activităţile desfăşurate de MApN pentru îmbunătăţirea cooperării cu structurile asociative ale personalului militar în activitate, în rezervă și în retragere și ale veteranilor de război, precum şi cu cele care activează în domeniul cultului eroilor, iar acesta să includă și propunerile transmise de către reprezentanții structurilor asociative pe timpul întâlnirii de astăzi. De asemenea, ministrul a afirmat că „numai împreună putem găsi soluții și tot împreună le putem pune în practică”.

Biroul Executiv Central al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”

Luni, 30 decembrie 2019, domnul general-maior (r) prof. univ. dr. Visarion NEAGOE, preşedintele Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria”, a conferit domnului general (r) Nicolae-Ionel CIUCĂ, ministrului Apărării Naționale, TITLUL DE PREȘEDINTE DE ONOARE! al A.N.C.E. ”REGINA MARIA”.

Cu același prilej, ministrului Apărării Naționale i s-a conferit EMBLEMA DE ONOARE ”pentru activitatea susținută și generoasă în procesul de cinstire și promovare a cultului eroilor români”, în calitatea de șef al Statului Major al Apărării, cea mai înaltă distincţie pe care o acordă, potrivit statutului său, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”.

Evenimentul s-a desfășurat, într-o atmosferă caldă și camaraderească, la sediul Ministerului Apărării Naționale.

Ne exprimăm convingerea că, începând cu anul 2020, cooperarea dintre cele două instituții va cunoaște un avânt fără precedent!

Biroul Executiv Central al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”