Trecutul, prezentul și viitorul unei țări sunt inseparabile
La 27 martie, anul acesta, am sărbătorit unirea Basarabiei cu România în urmă cu 100 de ani. Dar vitregiile vremurilor au făcut ca deocamdată Basarabia să fie în afara hotarelor firești ale Țării.
Ce ne rezervă viitorul? Va mai reveni vreodată la Patria-Mamă?
Am urmărit atent evoluția situației din Republica Moldova începând din timpul perestroikăi. Am vizitat Chișinăul înainte de 1989, am fost prezent la Podul de Flori de pe Prut în mai 1990 și am simțit înainte de orice unirea în cuget și simțiri. Poetul Nicolae Dabija povestea, la înmormântarea lui Adrian Păunescu, cum în timpul represiunii comuniste sovietice basarabenii plecau de la serviciu lunea după-amiaza, copiii chiuleau de la școală, bătrânii încetau treburile casnice iar străzile rămâneau pustii. Toți veneau acasă să asculte la televizor Cenaclul Flacăra. Pentru ei era cea mai importantă manifestare culturală, în care aveau nesperata ocazie de a asculta o limbă română curată, care le-a dat putere să reziste.
După declararea independenței în august 1991, Republica Moldova și România au creat și dezvoltat, în general, cam aceleași instituții și timp de economie. Orientarea Basarabiei, cu toate greutățile, este pro-occidentală, ceea ce îi va permite într-un viitor previzibil să se unească din nou cu Patria-Mamă. Iar faptul că România face parte dintr-o alianță militară trans-atlantică și din Uniunii Europeană va fi o garanție a consolidării și apărării Unirii.
Într-un gest profetic, în Ierusalim, la numai un kilometru de Mormântul Domnului, călugării de la Așezământul Românesc din Țara Sfântă ne-au luat-o înainte. Pe peretele central al cancelariei Așezământului au pictat, ca o icoană, harta României Mari, cu granițele înconjurate de tricolor. Maica Domnului și Pruncul din brațe țin fiecare în câte o mână tricolorul românesc, iar Tronul Împărătesc e sprijină pe Carpați și pe Dunăre, din care izvorăște prima strofă din poezia „Ce-și doresc eu ție, dulce Românie”.
Peste o vreme, reunificarea Țării într-una singură se va împlini, fără tăgadă. Iar potrivnicilor unirii le răspundem cu două versuriale lui Mihai Beniuc:
În zădar vă zbateți și asudă
Fruntea voastră galbenă ca ceară,
Nu puteți, degeaba-i orice trudă,
Să legați cu lanțuri primăvara.
Consilier juridic al Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria
cpt. (r) Ioan IONIȚĂ