MESAJUL PREȘEDINTELUI ASOCIAȚIEI NAȚIONALE CULTUL EROILOR ”REGINA MARIA„ cu ocazia sărbătoririi, la 9 Mai 2020, a zilelor: Proclamării Independenţei de Stat a României (1877), Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al doilea Război Mondial (1945) și a Uniunii Europene (1950/2007).
La data de 9 Mai 2020 sărbătorim trei evenimente glorioase fundamentale ale luptei poporului român pentru independența statală, unitate, libertate, democrație și dezvoltare: Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României (1877), Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al doilea Război Mondial (1945) și Ziua Uniunii Europene (1950/2007).
Primul eveniment aniversar: sărbătorirea a 143 de ani de la Proclamarea Iindependenței de Stat a României, la 9 Mai 1877.
Valorile supreme ale poporului român, de independență, unitate și libertate, au cerut mari sacrificii ale înaintașilor noștri, care și-au vărsat sângele pe câmpurile de bătălii, începând din epoca veche, continuând cu epocile medie, modernă și contemporană, în luptele împotriva cotropitorilor străini, de toate neamurile și din toate regatele și imperiile vremurilor.
Proclamarea Independenței Statale de la 9 Mai 1878 – pas fundamental în consolidarea României ca stat independent și unitar-, reprezintă un moment de cotitură în evoluția și istoria poporului nostru, asigurând continuarea dezvoltării susținute a statului român modern și a societății românești șimpregătirea condițiilor pentru reîntregirea neamului, prin înfăptuirea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.
Independența României, astfel proclamată, trebuia cucerită, consfințită și apărată pe câmpul de luptă, spre a putea fi impusă forţelor militare turceşti și recunoscută apoi de puterile europene.
Trupele române, sprijinite masiv și permanent de populația țării (prin donații în bani, alimente, îmbrăcăminte, medicamente, voluntariat și moral), având la mobilizare 120.000 de oameni, au trecut Dunărea, cu 38.000 oşteni (Imperiul Otoman număra 200.000 soldaţi, la fel ca și Imperiul Țarist), au primit botezul focului la data de 10/22 august 1877 și au dus lupte grele și eroice pentru cucerirea cetăților turcești de la Plevna (reduta Grivița), Rahova, Opanez (generalul Mihail Cristuldo Cerchez a participat la capitularea generalului turc Osman-Paşa și a 45.000 de ostași turci, refuzând să primească sabia acestuia) și Vidin (avansposturile Smârdan, Tatargic, Inova, Novoselce, Belorgradcic).
Pe câmpurile de luptă, în perioada iulie – decembrie 1877, oștirea română a înregistrat victorii răsunătoare, plătite cu sânge, căzând la datorie peste 10.000 de eroi români, printre care și bravii maiori Gheorghe Șonțu, C. Ene, Dimitrie Giurăscu, căpitanul Valter Mărăcinenanu, sergentul post-mortem Grigore Ion (ucis după ce a ridicat drapelul de luptă pe reduta Griviţa) și copila Marița.
Pe lângă costurile umane, românii au suportat un important cost financiar, în valoare de 100 milioane de lei aur (9.247.000 lei aur, doar din contribuții voluntare), la care s-au adăugat 67.000 de capete de vite și peste 30.000 de tone de alimente.
Independența României a fost recunoscută de Marile Puteri pe 13 iulie 1878, iar Rusia și Austro-Ungaria au recunoscut independența României în octombrie 1878, moment la care România a primit teritoriile Dobrogei și Deltei Dunării, inclusiv portul Constanța și mica Insulă a Serpilor, iar Rusia a primit, în schimb, județele Cahul, Ismail, Bolgrad.
În onoarea, cinstirea și amintirea ostaşilor români căzuţi în războiul de independență, au fost construite numeroase monumente și opere comemorative, pe teritoriul României și în străinătate. Amintesc, aici, doar două dintre acestea:
- osuarul de la Griviţa, Bulgaria, construit la inițiativa regeului Carol I, în anul 1902 și considerat cel mai mare edificiu comemorativ din străinătate, dedicat eroilor războiului de indpendență, în care sunt depuse osemintele a 1.300 de eroi români;
- monumentul din bronz „Marița”, construit inițial la Smârdan, Bulgaria, în anul 1905, în apropierea Cimitirului militarilor români și care a fost distrus, prin dinamitare, de bulgari, în anul 1917; ulterior, românii din Timoc, au dezvelit, în anul 2001, într-un parc din orașul Calafat, un monument dedicat Mariței cu inscripția „In memoriam Marița fetița vlahă împușcată de turci la Smârdan în timp ce ducea apă soldaților români 1877”.
Cel de-al doilea eveniment istoric de astăzi: sărbătoriea a 75 de ani de la obținerea victoriei Aliaţilor împotriva Germaniei naziste, în cel de-al doilea război mondial, în ziua de 9 mai 1945.
Obiectivul fundamental al participării României la cel de-al doilea război mondial, soldată cu pierderi însemnate în vieți omenești, resurse materiale și financiare, l-a constituit reîntregirea teritoriului național, prin eliberarea teritoriilor românești de sub dominația straină: pe frontul din est, de sub dominația sovietică și pe frontul de vest, de sub jugul horthysto-hitlerist.
Pentru realizarea acestui deziderat, Armata română, sprijinită exclusiv de resursele economice și financiare naționale (peste un milliard de euro valută/1938), a participat la luptele ofensive pentru înfrângerea fascismului, pe timpul a 260 de zile (23 august 1944-12 mai 1945), cu peste 540.000 de ostași, înregistrând peste 170.000 de morți, răniți și dispăruți, a dus lupte în peste 20 de masive muntoase, a forțat 12 cursuri de ape, a eliberat peste 8717 de localități (dintre care 53 de orașe) din România (Carei și Satu Mare, la 25 octombrie 1944, au încheiat eliberarea întregului teritoriu transilvan),Ungaria (în ”Operațiunea Budapesta”, armata română a înregistrat pierderi de 10.708 de militari morți, răniți și dispăruți), Cehoslovacia (armata română a pierdut 67.495 de eroi) și Austria (2.000 de militari români au înfruntat inamicul în lupte grele la Mistelbach, Zistersdorf și Poysdorf).
Armata română a capturat 120.000 de prizonieri, importante cantități de armament și tehnică de luptă, a produs pierderi în resurse umane inamicului, în număr de 20.000 de fasciști uciși în luptă, a scos din luptă echivalentul a 15 Divizii germane și ungare, contribuind semnificativ la obținerea victoriei împotriva fascismului și ocupând un loc fruntaș în rândul țărilor care au pus capăt celei mai pustiitoare conflagrații din istoria continentului European, la 9 Mai 1945.
Cu toate că poporul român, prin jertfele de sânge însemnate, date pe câmpurile de luptă, și-a înscris numele în panoplia primilor 6 contributori la salvarea umanității amenințată de cel de-al treilea Reich, la sfârșitul războiului, România a fost tratată incorect, nedrept, arbitrar și abuziv de Marile puteri-Uniunea Sovietică, prin Stalin și Marea Britanie, prin Churcill-, care au negociat și decis, strict în interesul propriu, pentru obținerea de foloase substanțiale, prin delimitarea noilor zone de influență în Europa.
Astfel, prin Convenția de armistițiu, semnată la Moscova, la 12 septembrie 1944, România este declarată țară înfrântă în război, consacrându-se anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 și impunându-i-se plata unor despăgubiri de război către URSS, în valoare de 300 de milioane de dolari, în șase ani. Apoi, prin Tratatul de pace, semnat la Paris, la 10 februarie 1947, România a fost declarată țară nebeligerantă, stat învins, iar clauzele teritoriale, politice, militare și economice au fost considerate oneroase, impunândui-se condiții grele de natură politică, economică și militară din partea marilor puteri ale Națiunilor Unite, dar se consfințeau pierderile suferite de către țara noastră în est și sud-est și i se accepta, cu unele rezerve ale puterilor anglo-saxone, revenirea nord-estului Transilvaniei în cadrul granițelor sale, fapt realizat în martie 1945.
România a plătit cu costuri imense realizarea întregirii teritoriului național din1945, a traversat o perioadă comunistă tristă și a devenit, azi, o țară europeană cu drepturi depline, recunoscută ca find țara cu cu cele mai multe și permisive drepturi acordate minorităților naționale.
Însă, în aceste condiții universal recunoscute, pe fondul crizei pandemice generate de COVID-19, au fost inițiate, și din fericire stopate la timp, acțiuni mârșave și ostile la adresa integrității și unității României, acțiuni antiromânești, care nu pot fi accepate de nici un român.
Poporul român nu trebuie să uite niciodată jertfa de sânge a zecilor de mii de soldați, pierderile materiale și financiare însemnate suferite pentru apărarea pământului strămoșeșc și trebuie să ceară și să impună tuturor cetățenilor români, indifernt de naționalitate, religie și rasă, respectarea unității, indepedenței, suveranității și inviolabiltății României. Nici o instituție, organizație, asociație, fundație, de pe teritoriul și din afara României, nu are dreptul și nu poate să trateze problema unității și integrității țării cu superficialitate, iresponsabilitate, inconștiență, neprofesionalism, lipsă de patriotism, pentru interese meschine ascunse, ilegale și anacronice.
Prin unitate, vigilență și acțiune viguroasă permanent, ne manifestăm recunoștința față de jertfele înaintașilor și responsabilitatea pentru viitorul urmașilor în libertate, democrație și unitate. România nu se tranzacționează nicicum, de nimeni, pentru nimic și niciodată!
Cel de-al treilea eveniment sărbătorit la 9 Mai 2020 este Ziua Europei-70 de ani!
În acest an sărbătorim 70 de ani de la nașterea proiectului European și 13 ani de la aderarea istorică a României (ianuarie 2007) la Uniunea Europeană (U.E.).
Exact la 5 ani de la încheierea celui de-al doilea război mondial, Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, prezenta, la data de 9 mai 1950, propunerea de creare a Europei unite, în scopul eliminării războaielor devastatore, al eficientizării procesului de asigurare a păcii europene și mondiale.
Originile Uniunii Europene se trag de la Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) formată din șase state în 1951 – Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. La 25 martie 1957, aceste state au semnat Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE- Piaţa Comună) şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM).
În prezent, U.E. se prezintă ca o uniune continentală, economică și politică unică, aducătoare de pace, democrație, libertate, prosperitate și solidaritate între statele member, alcătuită din 27 de state member (Regatul Unit s-a retras din Uniune la data de 31 ianuarie 2020), cu o populație de aproximativ 446 de milioane de locuitori, cu 24 de limbi oficiale și de lucru și aproximativ 150 de limbi regionale și minoritare.
România a fost admisă în U.E. în ianuarie 2007, ca țară membră cu drepturi depline și a aderat cu entuziasm, încredere și speranță la generoasele și modernele obiective (pacea, bunăstarea cetățenilor; libertate, securitate și justiție fără frontiere interne; dezvoltare durabilă bazată pe stabilitatea prețurilor; economie de piață competitivă; protejarea mediului; combaterea excluziunii sociale și a discriminării; progresul tehnic și științific; coeziunea economică, socială și teritorială; solidaritatea între statele membre; diversitatea culturală și lingvistică; uniune economică și monetară a cărei monedă să fie euro) și valori (demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept, drepturile omului) prin care U.E. asigură apărarea propria suveranității și prosperitatea economică a statelor membre, într-un mediu sigur.
Beneficiile aderării României la marea familie europeană constau în accesul la fonduri europene, piața muncii, creșetera calității vieții, iar obiectivele viitoare vor urmări aderarea la moneda Euro și la Spațiul Schengen.
Este îngrijorător eșecul U.E., în actualul context al pandemiei cauzate de noul virus Sars-Cov-2 și al crizei economice europene și globale, materializat prin aplicarea dsicriminatorie a propriilor obiective și valori: solidaritatea europeană nu s-a manifestat sub nici o formă, țările bogate din vestul Europei, beneficiare ale pozițiilor dominante în cadrul instituțiilor europene, au acționat egoist, în interesul propriilor popoare și economii, fără a sprijini țările din estul și sud-estul Europei; drepturile omului au fost încălcate în mod discriminatoriu, repetat și flagrant pentru lucrătorii”importați” masiv din țările sud-estice, care sunt nevoiți să muncească din greu și să trăiască în condiții umilitoare, fără acces la măsurile de protecție a sănătății și a muncii, drepturi stipulate și garantate prin documentele europene comunitare.
În aceste condiții și având în vedere criza econonmică mondială instalată deja, România trebuie să profite de oportunitățile nou apărute, să-și revigoreze și dezvolte toate industriile proprii care să-i asigure securitatea și independența alimentară, sanitară și energetică, pentru evitarea dependenței de mediul economic extern.
Românii rămân atașați valorilor U.E. și vor duce mai departe procesul de integrare europeană, iar România va continua dezvoltarea în cadrul unei Uniuni Europene, cu adevărat solidară, puternică și fără ”2 viteze„ de dezvoltare.
Cu ocazia zilelor Proclamării Independenţei de Stat a României, Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial și Uniunii Europene, în numele meu și al Biroului Executiv Central, exprim recunoștința, respectul și cinstirea veșnică pentru toți înaintașii noștri, care au luptat cu determinare, erosim și curaj pentru independență, unitate dreptate socială și libertate și pentru toți românii de azi, care luptă pentru o viață mai bună, liberă și democratică în interiorul Uniunii Europene!
LA MULȚI ANI ROMÂNIA! LA MULȚI ANI EUROPA!
Președintele A.N.C.E. ”Regina Maria”
General-maior (r) prof. univ. dr. Visarion NEAGOE