La 26 iuie 1848, Guvernul Provizoriu al Țării Românești a hotărât ca Țara să aibă un STEAG: roșu, galben și albastru, pe care înalții demnitari și Oștirea să depună jurământul de fidelitate și credință! În timp, sub diverse regimuri, Drapelului Național i s-au aplicat diverse însemne și steme.
Unitățile Armatei au Drapel de luptă personalizat. În vreme de război, Drapelul este cel mai apărat simbol, iar pierderea Drapelului de Luptă înseamnă desființarea structurii militare.
Eroismul unei unități militare este glorificat prin decorarea Drapelului de Luptă cu înalte Ordine și Medalii de război care să împodobească Drapelul pe vecie și să amintească militarilor și românilor faptele de vitejie ale acesteia; noii veniți în unitate – recruții și tinerii ofițeri și subofițeri- luau la cunoștință, în mod festiv, de tradițiile unității, de Drapelul de Luptă al acesteia și se angajau să le apere, chiar cu prețul vieții.
În numele Drapelului, pentru apărarea pământului strămoșesc și a demnității românilor, s-au jertfit generații de ostași–eroi!
GLORIE DRAPELULUI NAȚIONAL!
RECUNOȘTINȚĂ ȘI PREȚUIRE VEȘNICĂ EROILOR ROMÂNI, APĂRĂTORI AI DRAPELULUI DE LUPTĂ!
Colonel (r) Alexandru OȘCA, purtător de cuvânt al ANCE ”R.M.”
BIROUL EXECUTIV CENTRAL AL ASOCIATIEI NAŢIONALE CULTUL EROILOR „REGINA MARIA”